hmm... mdea...iata-ma. Aici. Iarasi dupa aproape sau chiar mai mult de 6 luni... Nici nustiu ce sa zic... decat ca imi pare rau. Imi pare rau pentru oamenii pe care i-am dezamagit... Imi pare rau ca am ajuns in stadiul asta.. pe o treapta a ierarhica a omenirii.. unde nu ar trebui sa fiu. imi pare rau pentru lucrurile la care am renuntat... Lucruri care mi-ar fi adus mai mult succes decat ceea pe care am avut-o pana acum... as putea sa o tin tot asa pana maine dar sa ajung la cel mai important... faptul ca imi pare rau ca am ajuns sa scriu pe blogul meu proprie si personala numai si numai cand sunt super deprimat....... da. asa e... iar ma simt singur... respins de societate.. si culmea, chiar azi mi-a zis o persoana cat de mult ma apreciaza si cat de mult ma considera un om cu succes. De fapt... daca stau sa ma gandesc mai bine. in viata asta... Toata lumea m-a sustinut si ma sustine si doar 2 sau 3 persoane mi-au dat in cap.. si aici nu ma refer la critici. ma refer la discutii serioase cand iti zice cineva din adancul inimii ca nu esti bun de nimic! si nu stiu de ce... cu toate ca raportul este ceva gen de 10000:1... eu am fost afectat mai mult de acele 2-3 persoane... Ma consider competent. Ma STIU competent... dar totusi e sentimentul ala indus de persoanele respective care ma tine inapoi de la a lua atitudine. nu stiu cum sa spun... dar de cand s-a terminat liceul ( SI DOAMNE CAT DE RAU IMIPARE CA S-A TERMINAT!!!!!!!!!!!) Mi-e dor de colegii mei... as putea sa-i iau pe rand din catalog... de la Andreescu Irina pana la Vranceanu Gabriela... s-a terminat
liceul e gata. e KAPUT... recunosc ca si azi plang pentru zilele din liceu.... da eu un baiat... BARBAT de 19 ani plang... doar gandindu ma la colegii meidin liceu. La toate amintirile pe care ii am cu ei... de la prima zi knd am intarziat la ora de biologie... unde am intrat in clasa si s-au uitat toti la mine de parca eram un ciudat. si pana in ultima zi si ultimu moment in care ne am semnat albumele..... Doamne cat le duc doru... nu numai clasa mea... ci toti... absolut toti cei pe care i-am cunoscut.
E normal? este oare normal? ca un om sa fie asa de sensibil? sa stea sa planga in hohote? in fata calculatorului in mijlocu noptii? uneori ma indoiesc daca a mai ramas vreun sentiment adevarat pe planeta asta... ?!?!?!?!E@#@#!@#!@%$!^@$%*$#!@~ eu inca mai caut un "cel mai bun prieten necunoscut"... ma poate gasi la id-u meu dj_armin10000@yahoo.com e si mail si messenger... de numar de tel discutam pe mess daca se va intampla minunea... draga cititorule eu te las in momentul asta... nu ca te as fi tinut dar oricum articolu asta nu are cap si nici pe departe coada.... cu fiecare articol citit este mai aproape de mine iar eu mai departe de mine insumi... ma pierd... si totusi sper sa vina ziua in care ma voi regasi......